Tag Archives: mutare

Leapsa Concurs Prima Mea Mutare

25 Apr

Am preluat aceasta leapsa in aceasta dimineata de la o prietena draga, Mika.

Citind postul ei mi-am ajuns de mutarile din viata mea de cand locuiesc in Bucuresti si nu sunt putine la numar, 8 mutari in timp de 12 ani de cand locuiesc in acesta metropla.

Prima mutare din viata mea…

S-a intamplat la varsta de 19 ani cand am venit in capitala sa studiez si sa scap de parintii , sa ma distrez la maxim.Si uite asa am ajuns in vestita Regie, sa locuiesc la camin, intr-o camera cu alte 5 fete.

Aceasta mutare a fost facuta cu o Dacie si mi-am adus multe lucrusoare ca deh urma sa locuiesc singura si trebuia sa am de toate sa ma descurc.

Am locuit timp de 4 ani in vestita Regie, a fost cea mai frumoasa perioada  a vietii mele, de care imi aduc mereu aminte cu placere …vremuri frumoase….devin melancolica.

In fiecare an,mai exact in fiecare vara imi mutam lucrurile la parintii mei ,care locuiesc in Oltenita si in fiecare toamna le aduceam inapoi.O  intreaga aventura,dar totul s-a terminat cu bine.

Greul mutarilor a inceput cand am finalizat studiile si nu mai puteam sa locuiesc in camin si nici eu nu mai imi doream, simteam nevoia de intimitate, de liniste,etc.

A fost infernal, cautari zile si nopti, vizionari…culmea era ca aveam job si nu aveam unde locui…si uite asa am ajuns sa locuiesc singurica intr-o garsoniera in zona Garii de Nord, pe langa hotel Ibis, in octombrie – noiembrie 2002. Garsoniera era semimobilata,dar era linistita, exact ceea ce imi dorea. A fost greu sa ma obisnuiesc din camin , unde era agitatie, galagie intr-o cmaera doar eu cu mine.Din pacate am fost nevoita sa ma mut ca blocul nu avea caldura si riscam sa ma imbolnavesc.

O buna prietena s-a oferit sa ma ajute sa locuiesc la el pentru a imi fii mai usor sa imi gasesc in liniste.So, m-am mutat in zona Militari…era asa bine…locuiam cu ea,parintii ei, animale….nice:)

Dupa cautari am gasit o alta garsoniera in zona Colentina ( teiul Doamnei) pe care am impartit-o timp de 6 luni de zile cu o colega.Intr-o seara a venit proprietarul si ne-a dat vestea ca o va vinde si in maxim 2 saptamanii sa ne gasim o alta chirie.Si iarasi am impachetat si am cautat o alta chirie.

De data aceasta a fost destul de bine, am gasit un apartament in zona Ilioara, unde l-am impartit cu inca 2 fete si unde am stat cel mai mult, aproximativ 3 ani de zile.

Ina ceasta perioada am cunsocut un om deosebit , minunat, care m-a facut sa ma gandesc la casatorie, copii si alte lucruri minunate.Acest lucru se intampla, pe la varsta de 27 ani si am decis sa ma mut impreuna cu el in alta zona a capitalei, Nerva Traian.Am locuit o buna perioada de timp impreuna cu bune si rele.Din pacate am realizat amandoii ca suntem atati de diferiti si ca nu vom putea forma o familie impreuna si am decis sa ma mut din casa lui.

Decizia am luat-o sa parasesc apartamentul fara a avea deja o locuinta gasita si a fost ingrozitor, pentru ca o perioada am facut naveta Oltenita – Bucuresti si apoi m-am reintors la prietena mea, Roxana, prietenii la nevoie se cunosc.

Revenita in Militari am inceput sa merg iarasi la vizionari , uitasem cum este, si a fost infernal, pentru ca chiriile erau uriase si numai agentii imobiliare gaseai.Intr-un final, o colega m-a propus sa locuiesc impreuna cu o prietena de a ei, in Colentina ( Kaufland) intr-un apartament frumos, utilat, era o placere sa locuiesti in el.

Dar soarta nu a fost de partea mea, intr-un timp foarte scurt, proprietarul a vandut apartamentul si m-am trezit practic in strada, pentru ca el semnase deja actele si eu trebuia sa ma mut musai.

De la capat, anunturi, vizionari….am ajuns in Iancului unde am locuit 2 ani de zile, impreuna cu o colega.

Cand credeam ca totul este ok in viata mea si nimeni nu ma da afara (proprietara locuia in Australia), am primit o veste care a lovit ca bumerangul: restructurarea postului meu.

Am luat decizia de a ma muta la parintii mei , practic de unde am plecat acum 12 ani,sa ma linistesc si sa imi caut un job si cand lucrurile se vor linisti voi revenii in Bucuresti.

A fost crunt sa imi strang toate lucrurile pe care le adunasem in cei aproximativ 12 ani de cand locuiesc, am incarcat lucrurile si am facut 4 ture de masina ( Dacia Nova) si le-am dus la prietenii mei care s-au oferit sa ma ajute cu depozitarea lor.

Si iata-ma reintoarsa in Bucuresti in luna martie 2010 si locuiesc in Berceni de data aceasta.

Acesta este istoria mutarilor mele : 8 mutari in 8 case, timp de 12 ani.

Cu siguranta la urmatoarea mutare care se aproprie voi folosi o firma specializata pentru ca este destul de greu sa depinzi de altii oamenii din jurul tau si m-am saturat de carat.

Si povestea se termina aici 🙂

Anunțuri